multiplicările de sens

multiplicările de sens

au dat un nou înțeles

ideilor întoarse invers

idee-(re)acţiune

undeva în îndepărtatul sufletului
stă o piatră
undeva aproape de inima ta
stă o fată

fapta săvârşită în interior

va avea efecte în posterior/exterior 

fata:" cu lacrimi de ceaţă,

din ochiul lui Horus,

navighez către viaţă.

cu mintea-mi surfaţă,

cu ochiul din Haos

te-ntreb azi de viaţă,

dar corpul de gheaţă

şi-a ta suprafaţă

atât de posacă

şi mată

şi-opacă

şi vocea ta surdă,

şi oarbă,

şi mută,

transcend a ta faţă.

ţi-am cunoscut azi prefaţa

cu ochiul cel drept,

ţi-am înţeles şi durerea

şi astazi te iert."

undeva se naşte, într-un alt eden

o iubire nouă, dintre alb şi negru,

dintre ea şi el (piatra).

"sunt însărcinată!", spuse ea deodată

"cu o adiere, cu o faţă mută,

sunt însărcinată cu o undă"

undeva în exterior, peste lupte grele în interior

s-a născut "ideea"

dintre EA şi EL

cunoscând întunericul din interior,

 descoperi lumina din exterior

non-sens

sensul meu e

să-mi găsesc nonsensul,

căci într-o lume de-ntrebări

voi naşte eu şi sensul.

ce rost să-ţi iroseşti o viaţă

în a afla

o întrebare moartă?

exit

purtată,

cu viaţa prin oase

şi moartea prin vene.

cântată,

prin guri de clepsidră

şi mâini ca de hidră.

uitată,

cu mintea ce-ţi coase

noi vise perene.

înviată,

în podul de stele, simandră

şi vocea de mort, 

cea tandră.

tu taci

aş sta la poveşti o zi întreagă,

doar să te ascult cum taci,
să îmi vorbeşti doar din priviri,
din gesturi şi din amintiri.
să văd senin câte-o grimasă,
s-arunci subiectul peste zare,
să-neci răspunsul într-o mare,
să uiţi că încă doare.
şi din străfundurile-ţi adormite
să naşti din nou cuvinte.
să nu le-ngropi ca altădată
în pagini prăfuite,
 în literele-ţi şlefuite.
să ştii cum să înfrunţi abisul,
să lupţi, să vezi întreg cuprinsul.

de ce minţim?

de ce minţim?

de ce minţim că ne iubim?

de ce minţim frumos?

minţim frumos de dureros...

simţim,iubim, minţim

şi iar minţim că ne iubim

...

prin vise

de câte ori alerg prin vise,

alerg spre munţi

şi văi deschise,

poteci pătate, neuitate,

poteci ninse.

alerg spre mine,

euri prinse.

alerg spre vârful

toamne-i triste.